Loading...

“Ce-am avut şi ce-am pierdut.

Ce aiurea e mâncarea în Olanda! Și în tot vestul. Numai Italia se salvează, în rest numa’ carton, ca și ăla din care se confecționează cofrajele de ouă. Pământul e și el vai de steaua lui! Ce au vesticii e din furat – colonii și teritorii de la vecini – e la mintea cocoşului.

De ce au colonii? Pentru că s-au dus peste alții la furat, că acasă nu aveau. Românii au avut, așa că au stat cum stau și azi: ca tâmpiții și proştii, ca să-i jefuiască străinii!Ce e istoria? O poveste cu tâlhari și criminali, aia este! De la Troia, la Războiul din Golf, același rahat: expediții de jaf. Acum câteva sute de ani, vesticii trebuiau să meargă pe mare la furat, azi ne aduc nouă rahaturi pe uscat și cică-s de mâncat… Niște mizerii, dar musai să plătești firma, brandul.

Cum sună, de pildă: „Cârnați de Turingia”? Au! O mizerie! Dintr-un porc românesc nu poți să faci așa ceva nici din greșeală. Nici un amărât de cartof pai nu au ăia pe acolo – zici că-s peleți. De ciolan afumat nici nu au auzit. Ca urmare, fasolea lor – insipidă oricum! – devine inutilizabilă.

Așa că, mi-am făcut o listă cu ce trebuie adus din România în vestul cel civilizat! Niște zeci de kg de cartofi, 200 kg de burtă de vită, 200 kg de ciolane afumate, saci de mere, ceapă – groaznic! – oală Kuhta, de presiune, morcovi, 30 cutii brânză Năsal (net peste orice au ăștia!), 30 bucăți de brânză Homorod, 500 metri liniari de cârnați, un braț de salam de Sibiu, o canistră de țuică de prune, 50 de table de slănină și… mai văd eu.

Și îmi bag… în dietele lor de figuranți, de hoți, de zgârciți, care ambalează fiecare cartof în parte, îi dau o denumire pompoasă și de fapt e net inferior celor care se aruncau în spatele aprozarelor lui Ceaușescu!
Dar… nu ei, „civilizații”, sunt proști! Românii sunt proști. Au vrut „o țara ca afară” – ca afară o să fie!

Băi mototolilor, fosta armată română cânta : „Nu vom ceda o palmă de pământ, chiar de vom intră-n mormânt!” E cel mai bun pământ din lume. De aceea își rescriu istoria toți vecinii noștri, ca să pună laba pe el – și nu numai vecinii. Care parteneriat, care prieteni? Aiurea!Vine pămpălăul ăla de Charles și își pune ceapă aici și face dulcețuri din fructe adevărate!

Fosta monarhie, aia de-a abdicat pe la pa’șepte, e prezentă și ea aici la furat. Și românii?! Românii… ciotcă la șaorma cu de toate. Stau cu mâna la cosor.Păi mă, teritoriul acesta este absolut vital! Cică „lapte din Alpi” – un pișat. Vorbe, reclamă!

Imperiul Roman a venit aici pentru că-și băteau unii călători gura: „În Dacia curge lapte și miere, iar vesela e din aur.”

România există ca țintă fixă pentru orice altă țară sau concern multinațional, nu există prieteni în jocul profiturilor la nivel mondial. Vacă de muls, atât și nimic altceva. NI-MIC! Mai mult, țara e locuită de proști ușor de păcălit și manevrat. Să fii popor sărac într-o țară ca România, în mod cert nu meriți ceea ce ai!

De ce, m-a întrebat un marinar, deși are ieșire la mare, România nu a însemnat mare lucru în istoria navigatorilor și a vaselor de tot soiul? Căci, în afară de pânzarul moldovenesc, el alte corăbii românești nu știa. Nu galere, nu caravele, nu bricuri, fregate, goelete, baleniere, crucișătoare sau cuirasate, nu portavioane, etc. – nimic în afară de bărci de pescuit și plute pe Bistrița!

Caravelele portugheze și spaniole au mers la furat până în America. Vikingii au tras la ramele drakkarelor, mânați de foame, tot până în America. În 1722, olandezii au descoperit Insula Paștelui și au sărbătorit asta măcelărind populația! Evident, primii invadatori planetari sunt englezii. După care vin spaniolii, portughezii, francezii, turcii…

Toți cei care aveau flote. Istoria i-a înregistrat ca descoperitori, dar descoperirile au fost doar inerente în goana lor lacomă după bogățiile lumii. În realitate, mergeau la furat! Toată istoria navală este un concurs pentru supremație și descoperirea de noi rute comerciale. Mulți și-au frânt gâtul. Olandezii au fost printre cei mai temerari – au forțat Novaia Zemlea (Nova Zembla, cum spun ei) pierzând navele şi întorcându-se acasă doar cinci la sută, după ani şi ani, pe o rută reușită doar peste 200 de ani, de către un spărgător de gheaţă atomic.

Dracii de englezi au înhățat 60% din uscat, la un moment dat, iar asta nu demult. FOAMEA ȘI LĂCOMIA! Mergeau la furat și spaniolii, nu pentru a face pe bunii samariteni, chiar dacă-și cărau și preoții misionari după ei.

Românii aveau, de aceea nu se omorau cu navigația. Neamurile care nu aveau ieșire la mare și nici mâncare, dădeau buzna la vecini. Am intrat noi peste careva? Niciodată! Pentru că aveam de toate! Ehei, acu’ s-a rezolvat, nu mai avem!Așa că… n’șpe milioane de români și-au luat lumea în cap și sunt ba la muncă, ba la furat, ba la ucis prin Afganistan (în cârdășie cu alți hoți!) sau înrolați în Legiunea Străină.

Mecanismul jafului este simplu: orice neam, care întrepătrunde alt neam, vine la furat! Toți hoții au aceeași vrăjeală, ca englezii în India: cică aduc civilizația. Aiurea, au venit să fure! La noi, indiferent că au fost habsburgii și apoi austro-ungarii (care mai sunt încă!), că au fost turcii sau grecii din Fanar, că au fost nemții și pe urmă rușii, aceeași situație: toți au venit la furat! Până și bulgarii au venit la ciupeală pe aici de-a lungul istoriei. Dintre vecini, numai sârbii au avut ce le trebuia, așa că măcar ei ne-au lăsat dracu’ în pace.

el Olanda a fost un loc de refugiu pentru evreideoarece cel puțin din secolul al 15leacând evreii sefarzifugeau din Portugalia au găsit libertate și prosperitate acolo. În 1677, scepticul filozof evreu Baruch Spinoza a fost înmormântat cu onoruri în Biserica protestantă nouă de la Haga, pe care Bart van Es o descrie „un gest uluitor de acceptare”. Când naziștii au ajuns la putere în Germania, aproximativ 35.000 de refugiați au fugit în Olanda. Până în 1940, când Germania a invadat Olanda, existau circa 18.000 de evrei la Haga, care s-au înfățișat ca un „oraș pentru lume” deschis și idealist. Doar 2.000 dintre ei vor supraviețui războiului și lagărelor de concentrare.

Hesseline, cunoscută sub numele de Lien, locuia acolo, la 31 de Pletterijstraat, alături de părinții ei, Charles și Catharine de Jong-Spiero. Deși s-au căsătorit la o sinagogă, părinții lui Lien nu erau atenți: „Este într-adevăr Hitler cel care îl face evreu pe Lien.” Din 1941, Lien, în vârstă de șapte ani, urmează o școală evreiască. Evreii au o „J” înscrisă în pașapoarte și li se interzice serviciul public, cinematografele și universitățile. Semnele apar în afara piețelor și parcurilor: „Interzis pentru evrei”. În mai 1942, mama ei a trebuit să coasă o stea galbenă cu cuvântul „evreu” pe hainele lor, iar Lien, în vârstă de opt ani, a fost agresată de copii numind-o „evreu murdar”.

Într-o zi, mama ei s-a așezat lângă ea pe pat. – Trebuie să vă spun un secret, a spus ea. „O să stai în altă parte pentru o perioadă.” O femeie l-a dus pe Lien la o familie din Dordrecht. Necunoscut pentru Lien, au fost arestați în câteva luni și trimiși la moartea lor în Auschwitz . Familia cu care a rămas sunt bunicii autorului, Jans și Henk van Es. Însă, în timp ce a început să se simtă acasă, a sosit poliția și a trebuit să fugă. Lien a petrecut restul războiului cu o familie strictă protestantă în satul Bennekom. Acolo a fost tratată ca o servitoare, mai degrabă decât una a familiei, și a fost abuzată sexual de una dintre relațiile lor: „Violurile sunt un secret, greu și otrăvitor, pe care îl înghite”.

Scriind cu simplitate, Van Es țesă împreună istoria și amintirile lui Lien pentru a surprinde trauma copilăriei sale
Aproximativ 4.000 de copii evrei au supraviețuit războiului ascunzându-se în Olanda. Lien a fost una dintre cele doar 358 care a rămas cu o familie non-evreiască după 1945: a cerut să se întoarcă în Van Eses. Bart van Es – un profesor englez de Oxford, care a locuit în Marea Britanie de la vârsta de trei ani – a știut întotdeauna că bunicii săi au adăpostit copii evrei. Dar abia după moartea unchiului său, în 2014, a început să pună întrebări și a luat legătura cu Lien, acum în anii 80 și care locuia în Amsterdam.

Câștigătorul din 2018 Costa biografia atribuire , acest cont profund emoționantă a vieții lui Lien este rezultatul călătoriei sale personale în istoria familiei sale și tratamentul evreilor țării sale. Mulți au considerat că suferința lor nu a fost recunoscută în mod adecvat după război. Incredibil, unii chiar au primit cereri fiscale pentru timpul petrecut în tabere.

Înscrieți-vă la Marcaje: descoperi cărți noi în e-mailul nostru săptămânal
Citeste mai mult
Scriind cu o simplitate și o stare de seamă aproape sebaldiene, Van Es țesă împreună istoria și amintirile lui Lien pentru a spune povestea copilăriei sale traumatice. În mod surprinzător, ceea ce a experimentat a lăsat-o „grav deteriorată” și punând la îndoială existența ei: „Nu ar trebui să fiu aici.” Van Eses nu a înțeles adevărata profunzime a traumei lui Lien ca fiind unul dintre „copiii ascunși” și asta a dus la neînțelegeri tragice mai târziu, când Jans a căzut cu Lien, punând capăt tuturor comunicării cu ea. Chiar ca un adult, Lien părea sortită să fie „tăiată” din familia ei. Spunând povestea lui Lien, Van Es o readuce în ea, o experiență pe care o descrie ca transformatoare: „să-l cunosc pe Lien m-a schimbat”.

• Orașul PD Smith : Un ghid pentru epoca urbană este publicat de Bloomsbury. The Cut Out Girl: A Story of War and Family, Lost and Found este publicat de Penguin (RRP 16,99 £). Pentru a comanda o copie, du – te la guardianbookshop.com sau sunati 0330 333 6846. gratuit pentru Marea Britanie p & p peste 15 £, comenzi online numai. Comenzi telefonice min. p & p de 1,99 £.

De când ești aici …
… avem o mică favoare să cerem. Mai multe persoane citesc și susțin jurnalismul independent și investigativ al The Guardian ca niciodată. Și spre deosebire de multe organizații de știri, am ales o abordare care ne permite să ne menținem jurnalismul accesibil tuturor, indiferent de locul în care trăiesc sau ce își pot permite. Dar avem nevoie de sprijinul tău continuu pentru a continua să lucrăm așa cum facem noi.

The Guardian se va angaja cu problemele cele mai critice ale timpului nostru – de la catastrofa climatică în ascensiune la inegalitatea răspândită până la influența tehnologiei mari asupra vieții noastre. Într-un moment în care informația faptică este o necesitate, credem că fiecare dintre noi, din întreaga lume, merită acces la raportări corecte cu integritate la baza ei.

Independența noastră editorială înseamnă că ne stabilim propria agendă și ne exprimăm propriile opinii. Jurnalismul de pază este lipsit de prejudecăți comerciale și politice și nu este influențat de proprietarii sau acționarii miliardari. Aceasta înseamnă că putem oferi o voce celor mai puțin auziți, să explorăm unde se întorc ceilalți și să îi provocăm riguros pe cei aflați la putere.

Avem nevoie de sprijinul tău pentru a oferi jurnalism de calitate, pentru a ne menține deschiderea și pentru a ne proteja prețioasa independență. Fiecare contribuție a cititorului, mare sau mică, este atât de valoroasă.

Loading...

1 COMENTARIU

  1. Daca tot stam asa de rau de ce nu alegem un patriot care sa mai puna frana raului? Nimeni nu aminteste de Radu Moraru care si-a anuntat candidatura la prezidentiale in prima zi a centenarului. Un om cu atatea aparitii publice poate fi verificat imediat. De ce nu am vota un independent necorupt si patriot?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.