Mai știe cineva, ceva despre Spitalul Județean Suceava, cel care la începutul pandemiei făcea toate capetele de știri din presă ??! 

O fi pățit ceva managerul acela care a băgat spitalul și orașul întreg in carantină – sau e bine-mersi tot șef ??! Dar dracii de politicieni care l-au uns șef – și ei sunt bine – mersi ??!

Loading...

Dar batjocura la adresa personalului medical si a asintentilor , obligații să lucreze fără echipament ??!

Dar Gheorghe Flutur – ce zice ??! Tace ca mortu’ în păpușoi ??!

Chiar niciun vinovat ??? !!!

Mai mulţi angajaţi ai Spitalului Judeţean Suceava, unde aproape 100 de cadre medicale au fost infectate cu coronavirus, au trimis publicaţiei online Ziar de Suceava o scrisoare deschisă în care au atras atenţia asupra situaţiei dramatice din instituţie.

„Spitalul nostru a fost sub dictatură, sub un regim de teroare aşa cum cred că nu s-a mai întâmplat în niciun spital, un regim care nu dădea doi bani pe personal, dar nici pe pacienţi, o ‘vacă de muls’ pentru mai marii oraşului. Acest aşa zis manager nu avea bun simţ şi maniere, de câte ori fiecare dintre noi a fost dat afară din biroul lui şi a suportat cuvinte de ocară?”, se arată în documentul citat.

Semnatarii scrisorii au mai deplâns faptul că angajaţii spitalului au lucrat fără echipamente, fără materiale şi au fost nevoiţi să improvizeze ca urmare a managementului deficitar.

„Venim la serviciu, neştiind dacă suntem pozitivi sau negativi, tratăm bolnavi care nu ştim dacă sunt pozitivi sau negativi. Suntem pasibili de dosar penal, nu? Magazia spitalului este goală. Ce echipamente, materiale, ventilatoare? Doar pe hârtie şi în visele managerului. Medicii ATI din ultima linie, linia de rezervă, pentru cazuri grave, au ajuns prima linie”, au susţinut angajaţii.

Angajaţii spitalului au mai transmis că „nu ne mai avem decât pe noi, ştiinţa noastră şi dorinţa de a face bine oamenilor”.

„MOBILIZAREA. Suntem un tot unitar. A venit timpul să muncim, nu pentru conducere ci pentru ce am fost meniţi. Nu vă cerem să ne revoltăm, cerem să ne organizăm, puţinii care am rămas şi să salvăm oamenii”, se mai arată în scrisoare.

Redăm integral textul scrisorii:

„Suntem o parte a personalului medical din Spitalul Judeţean Suceava, de fapt acele ‘entităţi’, aşa cum ne numea fostul manager. Noi nu am dat bir cu fugiţii, noi nu suntem laşi, vrem să fim respectaţi şi ascultaţi. Vrem să ştim câţi şi care din noi sunt pozitivi, nu pentru a nu mai veni la serviciu, ci pentru a nu mai pleca acasă la familie.

Ce a fost:

Spitalul nostru a fost sub dictatură sub un regim de teroare aşa cum cred că nu s-a mai întâmplat în niciun spital, un regim care nu dădea doi bani pe personal, dar nici pe pacienţi, o ‘vacă de muls’ pentru mai marii oraşului. Acest aşa zis manager nu avea bun simţ şi maniere, de câte ori fiecare dintre noi a fost dat afară din biroul lui şi a suportat cuvinte de ocară? De câte ori nu aţi auzit ‘ca voi stau 100 la poarta spitalului să vă ia locul?

De câte ori nu vi s-a spus ‘vrei să fii în funcţie – taci din gură…?’ De câte ori fiecare din noi am văzut cum managerul se implica în tratarea unui pacient, el hotărând unde merge, pe ce secţie? De câte ori nu aţi fost chemaţi în birou şi mustruluiţi de faţă cu aparţinătorul unui blonav, căruia i-au dat relaţii cu 10 minute înainte? Să arate managerul că şterge pe jos cu noi, a doua zi acelaşi aparţinător venea şi ţi se adresa ‘Auzi bă, dă şi mie relaţii’.

Eram supravegheaţi 24 de ore din 24 pe camere de luat vederi, probabil se distra împreună cu prietenii pe seama noastră…(exemplu O asistentă a fost sunată la 2 noaptea că stă de 15 minute în toaletă, ce face acolo?).

Am lucrat fără echipamente, fără materiale, improvizând.

Orice referat (în ultimul timp nici nu mai dădeau nr de înregistrare) cu caracter URGENT, nu era rezolvat nici în 3 luni (bineînţeles pacientul era decedat demult), răspunsul era că nu s-a înscris nimeni la licitaţie.

A investit în spital, nu, a investit în clădiri şi echipamente, dar spitalul înseamnă în primul rând oameni şi pacienţi. Lui, aşa cum spune îi aduceau venit pacienţii, nu echipa de personal care trata aceşti pacienţi, pacienţii se tratau singuri privind fântâna arteziană.

A pus pază la toate intrările în spital, dacă nu erai de gardă, după ora 15 erai ilegal în spital. Dacă încercai să intri erau bruscat, lovit, umilit de paznicul cu 4 clase.

Un medic munceşte 31 de ore non stop în spital, pleca acasă 17 ore şi vine iar la muncă, poate pentru încă 31 de ore dacă are o gardă de două zile. Aşa respectă legea? A urlat că va scoate canapelele din cabinete, medicii 31 de ore trebuie să stea în picioare sau pe scaun, legea spune că în gardă dacă nu ai urgenţă, te odihneşti, citeşti, pentru a putea fi la capacitate maximă la următoarea urgenţă. Controale cu bătăi în uşa cabinetelor medicale de gardă la ora 2 era ceva normal, probabil venea de la o petrecere şi voia să îşi continue cheful. A găsit pe cineva dormind? Nu, că noi suntem spital de urgenţă.

Da, se plătea 10.000 de euro postul de asistentă. „La banii la care i-am dat, îmi permit să stau degeaba. Nu are nimeni ce să îmi facă”, răspunsul unei asistente la apostrofarea unei colege că nu îşi face treaba.

Materialele achiziţionate erau de cea mai proastă calitate, ‘asta avem cu asta lucrăm, vreţi să nu vă mai dau deloc?’. Verificaţi bonierele de pe orice secţie, o să vedeţi că toate sunt tăiate, în loc de 1.000 cerute primeai 50. Hilar nu, dar trebuia să te descurci o lună cu ele. A văzut managerul vreodată cât e necesarul pe lună şi cât se dă de fapt? Cred că nu.

Pontajul electronic, da, de acord, pontator lângă tonomatul de cafea unde muncitorii lui, în plină pandemie scuipau şi tuşeau fără mască. Întârziai 5 minute aveau făcut referat pentru ‘numeroase abateri disciplinare’, da, ai fost indisciplinat că ai dus copilul la grădiniţă şi ai fost blocat în trafic.

În acest moment, spitalul nu este închis. Pe fiecare secţie sunt pacienţi, care din cauză că nu au fost testaţi, nu pot pleca în altă parte.

Nimeni nu a dat bir cu fugiţii. Răspunde careva în mod real cât personal a fost testat, cât e pozitiv, câţi mai sunt de testat şi la câţi dintre ei li ‘s-au pierdut probele’. Dacă am şti aceste cifre, am şti cum stăm şi ce putem face. Personalul încă stă la cozi la DSP în fiecare zi câte 3 – 5 ore pentru a fi testat, sunt persoane care nici după 7 zile nu le-a venit rezultatul.

Venim la serviciu, neştiind dacă suntem pozitivi sau negativi, tratăm bolnavi care nu ştim dacă sunt pozitivi sau negativi. Suntem pasibili de dosar penal, nu?

Ştie cineva, din cei de sus, ce reprezintă spitalul Suceava, ce specialităţi are? Nu credem. Unde vor merge urgenţele: la Rădăuţi, Humor, Fălticeni? Aceste spitale trimiteau tot la Suceava. Aceste spitale nu au terapie intensivă. Aceste spitale nu au neonatologie. La Iaşi? 2 ore o urgenţă majoră? Ne vom număra morţii noncovid. Un copil cu fractură, apendicită? Un TCC cu iminenţă de angajare credeţi că ajunge până la Iaşi? Un IMA instabil ajunge la Iaşi? Un traumatism abdominal forţe? Un HDS cu şoc hemoragic? O gravidă cu placentă praevia şi şoc?

A fost secretarul de stat în Suceava, a spus că a vorbit cu medicii rămaşi în spital, am întrebat tot personalul şi nu a vorbit cu nimeni. Probabil cu actuala conducere, care până acum s-a dovedit ‘la fel de capabilă’.

Toţi cei 6 infecţionişti sunt pozitivi şi sunt în tratament, la toţi pacienţii care sunt acum la spitalul vechi este un singur medic, un medic ATI, care de fapt ar trebui să lucreze doar în secţia improvizată de Terapie intensivă, nu să se plimbe peste tot. Spunem secţie improvizată pentru că ce este acolo nu se poate numi Terapie intensivă. Câte decese sunt???

Când s-a decretat pandemie, managerul a spus să continuăm să internăm şi să operăm că altfel nu vom avea bani, putea fi unul din aceşti pacienţi infectat asimptomatic? Da. În alte ţări s-a continuat programul, dar aveau posibilitatea de testare în UPU, te ţinea izolat 1 – 2 ore, dacă erai negativ erai internat pt tratament/operaţie. Deci cine a contaminat spitalul….?

Au venit insuficienţe respiratorii din tot judeţul, cu duiumul, li se făcea testul pentru coronavirus, rezultatul venea după o săptămână, timp în care pacientul stătea internat pe pneumologie, medicală, infecţioase, cardiologie, terapie intensivă, ba chiar avea şi o mică gangrenă la picior şi mai trecea şi prin chirurgie. În plină pandemie…..Noi nu aveam voie să refuzăm nimic, nu aveam voie să trimitem nimic.

Magazia spitalului este goală. Ce echipamente, materiale, ventilatoare? Doar pe hârtie şi în visele managerului.

Medicii ATI din ultima linie, linia de rezervă, pentru cazuri grave, au ajuns prima linie.

La ortopedie se operează, pacienţii care nu sunt pozitivi, nici negativi, nu au fost testaţi. Unde şi când vor pleca aceşti pacienţi?

Ce facem cu cele 28 de lăuze care sunt pe secţie, proaspăt mămici, le trimitem acasă netestate? Sau după primul test negativ? Mai aşteptăm încă 7 – 10 zile să facem al doilea? Poate s-a infectat imediat după ce au recoltat primul test în aşteptarea rezultatului sau poate era infectată de o zi… sau le trimitem în carantină cu tot cu bebeluş?

De ce nu facem zona Covid şi zona non Covid a acestui mare spital? Sau nu suntem spital Covid: achiziţii fără licitaţie, angajări fără concurs, achiziţionăm haotic cine dă comisionul mai mare…..super.

Aşa am ajuns aici….Şi noul început e tot atât de sinistru. Bravo noua conducere….numită de cine? Aveam şi noi dreptul să spunem ceva?

Dragi colegi: medici, farmacişti, asistenţi, brancardieri, infirmiere, etc., nu ne mai avem decât pe noi, ştiinţa noastră şi dorinţa de a face bine oamenilor. MOBILIZAREA. Suntem în tot unitar. A venit timpul să muncim, nu pentru conducere ci pentru ce am fost meniţi. Nu vă cerem să ne revoltăm, cerem să ne organizăm, puţinii care am rămas şi să salvăm oamenii.

Personalul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava”.

Postare: PAUL Enache

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.